Te afli aici: Acasa » Aerodrom » Din istoria planorismului, şcoli de zbor: Câmpina
CÂMPINA
La 20 august 1936 pe dealul Muscelului în nord-estul Câmpinei, asociaţia ARPA deschide oficial şcoala de planorism care din 1942 va avea o dotare de excepţie, hangar, sală de cursuri, atelier de construcţii, dormitoare, bazin de înot, etc., fiind până la desfiinţarea din 1959 o şcoală model ca dotare. Terenul de zbor era pretenţios prin dimensiunile sale reduse şi obstacolele din împrejurimi, motiv pentru care s-a şi renunţat la acesta în timp.
Şcoala din Câmpina
Primul instructor a fost Nello Bucevschi venit de la Cernăuţi cu două planoare Zögling şi un sandou.
În acelaşi an la 26 noiembrie, comisia de brevetare alcătuită din cpt. av. Alexandru Luchian, instructor planor format în 1934 în Polonia, delegat al Ministerului Apărării Naţionale şi Lelius Popescu delegat al Direcţiei Aviaţiei Civile, confirmă pregătirea elevilor prezentaţi la examen, brevetând categoria A şase candidaţi:
1. Apostolescu Vasile
2. Bilic Veselod
3. Langa Alexandru
4. Rădulescu Olga
5. Stoienovici Alexandru
6. Walter Alfred
Alţi 12 candidaţi au obţinut brevetele A+B:
1. Aldea Mihai
2. Bengescu Alex.
3. Candea Nicolae
4. Corneşanu Teodor
5. Cucu Coca
6. Dudu Ioan
7. Ionescu Stere
8. Ionescu Nicolae
9. Kirill Mitzi
10. Langa Florian
11. Nicolescu Nicolae
12. Săndulescu Vasile
Din aceştia trei vor deveni instructori planorişti: Bilic Veselod, Candea Nicolae, Teodor Corneşanu.
Se execută în acest prim an peste 2500 starturi la sandou pentru instruirea celor brevetaţi.
Din 1937 activitatea se măreşte, dotarea de asemenea, se ajunge la 10 planoare (4 Zögling, 4 Grunau-9 şi câte un Kasel 12 şi 20 de faza a II-a, din care 6 de faza I, realizate în atelierele şcolii sub îndrumarea directă a lui Nello Bucevschi, devenit expert în construcţii încă de la Cernăuţi. Sunt brevetaţi 42 de elevi la categoria A şi 26 categoria B.
Din 1938 şcoala se dotează cu automosor de construcţie proprie şi se va instrui în continuare mixt sandou pentru categoria A şi la automosor pentru categoria B, pentru ca în 1943 să se instruiască şi categoria C. Şcoala a fost în administrarea ARPA până în 1948 când a fost luată de stat şi a continuat instruirea complexă, chiar în remorcaj de avion în 1948. Necesităţile de siguranţă a zborului au condus în 1959 la mutarea totală a activităţii pe aerodromul Strejnic-Ploieşti, iar falnicele dotări ale şcolii s-au degradat continuu devenind de neutilizat.
În cei 23 de ani cât a funcţionat, din 1936 până în 1959, această şcoală modestă ca posibilităţi a format zeci de serii de piloţi bine pregătiţi, pe un teren pretenţios şi a dat valoroşi viitori piloţi, sportivi, instructori de aviaţie utilitară, transport public şi vârfuri în aviaţia militară.
Planor Kassel 12
Alte articole care s-ar putea sa-ți placă
- 18 ianuarie 2011 Din istoria planorismului, şcoli de zbor: I.A.R. – Braşov (0)
- 25 ianuarie 2011 Din istoria planorismului, scoli de zbor: Sanpetru (1)
- 9 iulie 2012 Din istoria planorismului, şcoli de zbor: Sibiu (3)
Categorie:: Aerodrom, Avioane, Lectia de zbor, Timp liber
Te pasioneaza aviatia? Iti place aceasta revista?Acum ai ocazia sa ne dai o mana de ajutor si sa ajuti la dezvoltarea ei!
Autorul acestui articol: Lucica. Vezi profilul complet.