Îndrăgostitele aerului [1]

Paraşutistele

Doamna Garnerin născută Jeanne-Genevieve Labrosse a fost a doua aeronaută care şi-a pilotat singură balonul şi a executat ascensiuni în Franţa, Anglia, Germania şi Rusia. Tot ea a fost şi prima femeie care a coborât cu o paraşută.

Încrederea ei în acest „colac de salvare” cât şi curajul cu care făcea ascensiunile cu balonul şi mai ales coborârile cu paraşuta (care era departe de a fi ca paraşutele utilizate în prezent), au făcut-o celebră şi bogată. Fiecare coborâre cu paraşuta era privită şi admirată de mii de oameni.

Frumuseţea ei, farmecul şi graţia cu care  efectua urcarea în balon şi zâmbetele cu care întâmpina publicul la coborârea cu paraşuta, i-au adus supranumele de „Venus aerostatic”.

Între anii 1815 şi 1836, ea a executat aproximativ 40 de coborâri cu paraşuta, aproape în toate capitalele Europei şi în faţa tuturor suveranilor din timpul acela.

În America primul salt cu paraşuta efectuat de o femeie şi anume T. Broadwick a avut loc în ziua de 21 iunie 1912. Saltul ei, ca şi al înaintaşelor sale, a constituit una din faptele senzaţionale ale timpului respectiv.

Prima femeie care a sărit cu paraşuta dintr-un avion, a fost Cayat de Castella. Ea a executat şi exhibiţii acrobatice spectaculoase sub avion, admirate de publicul spectator.

În România o tânără fată, pe nume Smaranda Brăescu, originară din Bârlad, visa să devină şi ea avioatoare de mică copilă, încă de când a aterizat în oraşul ei primul avion (1912). După nenumărate insistenţe, a reuşit să-şi realizeze visul, la început ca paraşutistă apoi şi ca avioatoare.

A urmat cursurile de paraşutism din Berlin „Heinecke” la Şcoala „Schroder&Co.”, unde a luat brevetul internaţional de paraşutistă, şi se remarcă prin faptul că în toate slaturile ei dovedeşte o temeritate deosebită.

A adus României primul record mondial feminin în 1931, după ce a aterizat cu bine de la 6000 m. Din dorinţa de autodepăşire, Smaranda Brăescu a doborât un alt record: Recordul mondial absolut, în 19 mai 1932.

O altă româncă îndrăgostită a sportului cu paraşuta a fost Maria Mateşan. Aceasta şi-a început cariera pe 14 septembrie 1930. Admirată de publicul spectator de la mitingurile de aviaţie organizate la Băneasa, Cluj, Chişinău, Cernăuţi, Craiova şi Turnu-Severin, ea a executat numeroase salturi cu paraşuta.

În Germania, la data de 1 octombrie 1932, paraşutista Lola Schrotter, a decolat cu un avion de la Holtenau de lângă Kiel ca să încerce să doboare recordul stabilit de românca Smaranda Brăescu. După o cădere liberă de câţiva metri paraşuta s-a deschis, coborând la început foarte repede, apoi mai încet, ca după 28 de minute, conform cronometrării oficiale, paraşutista să atingă pământul. Recordul stabilit de Lola Schrotter a fost omologat ca record mondial feminin, pentru saltul său cu paraşuta de la 7350 metri.

Deşi mai multe paraşutiste românce au realizat recorduri frumoase, demonstrând deosebita lor dexteritate în acest sport, voi menţiona doar câteva.

Viorica Huluban a executat începând cu anul 1950, mai multe salturi între care şi primul salt în cădere liberă, urmând exemplul precursorilor români în acest domeniu.

Elisabeta Popescu a stabilit recordul mondial la saltul de la 1000 de metri, cu deschidere întârziată, dar acest record a fost îmbunătăţit de maestra Elena Băcăoanu care a reuşit sărind în aceleaşi condiţii, să aterizeze la o distanţă medie de 2895 metri de punctul fix.

Ecaterina Diaconu, cea care a pregătit numeroase generaţii de tineri şi tinere paraşutiste, constituie prototipul feminin al paraşutismului, al intructorului în acest domeniu care cere multă stăpânire de sine şi un curaj deosebit.

Ea este deţinătoare a opt recorduri naţionale, dintre care unul într-un salt de noapte. Tot ea a executat un salt original, părăsind avionul odată cu fiul său coborând împreună de la lansare până la pământ.

Pentru activitatea sa şi numarul mare de paraşutişti formaţi, Ecaterina Diaconu a primit insigna de aur cu diamante, oferită de Federaţia Aeronautică Internaţională şi Diploma „Paul Tissandier”, care se acordă celor care, prin activitate lor, au contribuit la progresul aviaţiei.

Va urma: Aviatoarele din epoca eroică a aviaţiei

*Informaţiile sunt preluate din cartea “Îndrăgostitele aerului” de Constantin C. Gheorghiu.

Incoming search terms:

• smaranda braescu (40)
• parasuta cluj (12)
• femei pilot (3)
• femeie pilot supersonic (3)
• salturi cu parasuta cluj (3)
• femei pilot din al 2 -lea razboi mondial (1)