GetSocial
Abonare prin feed RSS Abonare prin feed email Urmează-ne pe Twitter Apasă Like pe Facebook Alătură-te grupului LinkedIn Devino prieten pe FlickrUrmează-ne pe YouTube
Image and video hosting by TinyPic

Campioana Mondială la Paraşutism Elena BĂCĂOANU, emblemă a paraşutismului românesc, a trecut la cele veşnice

[ 1 ] 8 martie 2012 |

Cu regret vă aducem la cunoştinţă că o mare valoare a paraşutismului românesc şi mondial a trecut la cele veşnice la data de 25 februarie 2012.

Elena BĂCĂOANU s-a născut la 16 februarie 1936 în comuna Iclod, satul Fundătura, judeţul Cluj. Clasele primare le-a făcut în satul natal iar liceul la Bucureşti.

A intrat în aviaţie în anul 1953. A făcut planorism la Dudeşti-Cioplea şi a primit brevetul A pe ICAR, unde i-a avut ca instructori pe Ion Şoflete şi pe Mircea Finescu. În acelaşi an  s-a înscris şi la paraşutism. Avea la acea vreme 17 ani.

Se căsătoreşte în anul 1958 cu Ştefan Băcăoanu, paraşutist, pilot şi planorist (un sportiv care a rezistat 20 de ani în lotul naţional de paraşutism, cu un palmares de 17 titluri de campion naţional, alături de care a trăit până la sfârşitul vieţii, bucurându-se de fiul lor, Georgică Ionel Băcăoanu, inginer IT.

De-a lungul carierei sportive a efectuat peste 1.000 de lansări cu paraşuta, unele cu caracter special, cum ar fi cele de noapte ori cele pe apă.

Cariera sa sportivă este de-a dreptul impresionantă:

  • A participat la campionatele mondiale de la Bratilsava în 1958, unde a ieşit campioană mondială la proba de cădere liberă  – Stil – efectuată de la înălţimea de 2.500 metri;
  • În 1961 a ieşit pe locul I la Campionatul Balcanic desfăşurat în Bulgaria;
  • La campionate şi diferite concursuri şi cupe interne, ocupă de 16 ori pe locul I, de 12 ori pe locul II şi de 8 ori pe locul III.

Recorduri naţionale şi mondiale:

  • Record mondial individual – grup de patru – cu aterizare la punct fix de la o mie de metri în 1961;
  • Tot în 1961, record mondial de grup în trei paraşutiste, cu aterizare la punct fix;
  • În 1964 – record mondial – grup de patru cu aterizare la punct fix.

Distincţii sportive:

  • Meritul sportiv cl. I în 1968;
  • Meritul sportiv cl. I în 2006.

Lansări deosebite:

  • Unul dintre salturile cu paraşuta l-a efectuat dintr-un avion I.A.C. – 18 pilotat de Ion Giorgi în timp ce acesta executa un looping. Când a ajuns în zbor pe spate, ea nefiind legată de scaunul avionului cu centura, a executat saltul, cu capul în jos.

Condoleanţe familiei îndoliate.

Momentul astral al Elenei Suciu-Băcăoanu, locul I la Campionatele Mondiale de Paraşutism de la Bratislava 1958. Pe locul II Lidia (URSS), iar pe locul III Maria (Bulgaria).

Înainte de lansare, patru prietene încrezătoare în steaua lor.
De la stânga la dreapta: Elena Suciu – Băcăoanu, Năstase Angela, Marga Mehedinţeanu, Elisabeta Popescu (1955-1956).

Patru fete unite de aceasi dragoste: paraşutismul sportiv.
De la stânga spre dreapta: Elisabeta Popescu (+), Angela Năstase (+), Elisabeta Kiş-Popescu (actualmente înCanada), Elena Suciu-Băcăoanu (+).

Sursa informaţiilor şi fotografiilor: www.motopara.ro.

Mesaje asemănătoare:

  1. Primul avion electric romanesc
  2. Îndrăgostitele aerului [1]
  3. 101 ani de la primul zbor al unui avion romanesc, in Romania
  4. Faceti cunostinta cu romanii care ne vor reprezenta la Campionatul Mondial de parapanta!
  5. Doua recorduri nationale, obtinute la Campionatul Mondial de Avioane de Hartie – Bucuresti

Tag-uri: , , , , , ,

Categorie:: People

Image and video hosting by TinyPic


Autorul acestui articol: Sebi. Vezi profilul complet.

Comentarii (1)

Feed RSS pentru comentarii

  1. Ionut RITES spune:

    In cursul anului trecut, apare un reportaj despre marea parasutista Elena Bacaoanu, despre realizarile si dorintele ei. Unul din visele ramase era sa mai faca o lansare cu parasuta. Citind articolul, mi-am contactat coegii de parasutism sa ii facem un cadou deosebit, si anume o lansare cu parasuta in tandem. Am zis sa nu fie un simplu cadou, ci unul special, organizat in prezenta presei si fostilor colegi de parasutism. Intre timp, primesc un telefon din partea doamnei Elena, prin care ma anunta ca nu mai poate sari intrucat are probleme cardiace si doctorul a interzis o astfel de activitate. Mahnit, m-am gandit la un zbor cu paramotorul de dubla comanda, care nu solicita organismul precum o lansare cu parasuta si nici nu provoaca emotii greu de suportat. Asteptam pur si simplu anotimpul favorabil sa putem organiza evenimentul, evident intr-un cadru festiv. Concomitent, Federatia Aeronautica Romana urma sa ii ofere o Cupa Omagiala pentru intreaga cariera sportiva.
    Cu regret, nu mi s-a implinit acest vis, sa mai vad un om fericit tremurand de emotia zborului dupa zeci de ani de pauza. Sper sa nu mai repet greseala asteptand un moment favorabil…

Lasă un comentariu




Dacă doriți o imagine atașată acestui comentariu, obțineți un gravatar.