Visul din Focsani care zboara peste Polul Nord

Pe domnul Liviu Pescaru l-am cunoscut cand mi-a trimis pe email o imagine realizata de deasupra Polului Nord, in cabina avionului de pasageri. In biletelul pus pe bord transmitea cele mai frumoase urari voua, celor care ne cititi zi de zi. In semnatura: un aviator roman. Nici o alta informatie. Cine era  acest misterios pilot? Mi-am facut curajul sa il intreb. Mi-a raspuns, prompt, depanandu-mi povestea sa si a visului nascut in copilarie, la marginea Focsaniului.

Povestea incepe la mijlocul anilor ”70 cand tanarul Liviu Pescaru, care copilarea intr-un cartier marginas si prafuit al orasului, s-a strecurat intr-o dimineata, cu un prieten, sa vada avionul: un IAR 822 al Aviatiei Utilitare, care se odihnea pe campul de zbor de la marginea orasului.  De aici pana la prima simpla pe un IAR 823 si botezul spinos nu a mai trecut mult timp.

Au urmat zboruri cu L29 Delfin si L39 Albatros, acrobatii si…absolvirea scolii de aviatie de la Boboc. In ”87 tanarul brevetat Liviu a ajuns la „MeKa”, adica la regimentul de la Mihail Kogalniceanu, de langa Constanta. Aici a zburat o vreme buna Migul 23, despre care, culmea, i se spunea la absolvire ca nu va putea sa il zboare pentru ca este prea inalt pentru supersonic. Anii acestia, spune domnul Pescaru, inca ii poarta pe geanta de zbor, prin insemnele militare pe care le-a pastrat dupa ce a parasit Aviatia Militara.

Acest lucru s-a petrecut la putin timp dupa revolutie, cand, desi putea zbura noua „vedeta” a Aviatiei Militare, Migul 29, el a ales sa isi caute un alt drum in viata, stabilindu-se in Miami, Florida. Aici, desi a intampinat dificultati, multe incercari si a fost lipsit de posibilitati (in prima perioada, cea de adaptare la noua viata), a pastrat visul nascut la marginea orasului natal: ZBORUL.

Dupa o perioada in care s-a impartit intre trei slujbe zilnice si se odihnea 4 ore pe zi, Liviu Pescaru a reusit sa isi adune banii necesari obtinerii licentei de zbor comercial. Prost moment, caci era aglomeratie mare pentru un job in aviatie, in contextul inchiderii Pan American si Eastern Airlines, din cauza unei recesiuni. Mii de piloti erau pe drumuri, iar romanul nostru tocmai atunci isi cauta un job ca pilot. Mai mult, la interviurile la care mergea, faptul ca zburase in Aviatia Militara, dar si ca era un strain din sud estul Europei il discredita in fata posibililor angajatori. Dupa o „lupta” ce a durat trei ani, a reusit sa atraga atentia unei

Companii charter. In sfarsit se intorsese la mansa, in cockpitul unui Boeing 727-200. Fericirea nu a durat insa multi caci, 6 luni mai tarziu, din cauza problemelor economice, compania s-a inchis.

„A fost o lovitura grea, nu doar faptul ca prima mea slujba de pilot se incheiase atat de repede, ci si faptul ca eram intr-o situatie financiara delicata, ceea ce ridica obstacole in a supravietui, in a cauta o noua slujba de pilot. Tot mai des incepusem sa imi pun intrebarea: merita aceasta lupta?”, povesteste acum Liviu Pescaru.

Lupta a meritat insa, caci, intre anii 1999 si 2005 a zburat avioane precum B737, B757 (toate seriile), a calatorit mult, a vazut locuri inedite si a schimbat multe companii aeriene.

Toamna lui 2005 l-a adus pe conationalul nostru sub aripa celor de la Continental Airlines, astazi United Airlines, una dintre companiile majore din structura transportului aerian din S.U.A.

Aici a pilotat B757 si B767, urmate de B777-200, avion pe care il zboara si astazi.

Dupa ce domnul Liviu Pescaru mi-a povestit cum a ajuns sa ne trimita un mesaj din cockpitul unui B777, de deasupra Polului Nord, i-am adresat o serie de intrebari suplimentare legate de activitatea dumnealui aviatica (si nu numai):

• Sebastian Radu: Unde locuiti in prezent?

Liviu Pescaru: Depinde de perioada anului: in Miami, Florida, dar si in Muntii Pocono din N-E statului Pennsylvania, la 100 de mile de New York.

• Sebastian Radu: Pastrati legatura cu aviatori din Romania?

Liviu Pescaru: Da! In epoca mesajelor instantanee tin legatura cu cativa colegi de la “Boboc”, de la MK si citiva prieteni, controlori de trafic de la ACC Bucuresti. Pe cativa dintre ei, in functie de timpul disponibil, ii si vizitez atunci cind sint in tara natala.

• Sebastian Radu: Cat de des zburati peste Polul Nord?

Liviu Pescaru: Zboruri polare:.ori de cite ori zbor catre Hong Kong, Beijing sau Shanghai. Au fost si cateva situatii in care, plecand din India, am folosit rutele polare in drum catre NY.

• Sebastian Radu:  Ce inseamna un zbor peste Polul Nord? Cu ce se difera procedura de zbor fata de cea a unui zbor standard?

Liviu Pescaru: Zborurile pe rutele polare ( si nu numai) sint zboruri cu “180 min. ETOPS” (extended twin engine operations procedures), unde folosim anumite aeroporturi (in Canada, Islanda, nordul Norvegiei ori Rusia ca aeroporturi de ajutor. In acelasi timp, aeronava trebuie sa indeplineasca anumite conditii de intretinere, un anumit istoric de fiabilitate si statut de functionalitate inainte de a intra intr-o zona aflata la mai mult de 60 de minute de un aeroport de ajutor. In rest,  cateva alte setari la sistemul de navigatie si o monitorizare mai atenta a temperaturii combustibilului.

• Sebastian Radu:  Care a fost cel mai lung zbor pe care l-ati efectuat in cariera dvs comerciala?

Liviu Pescaru: Cel mai lung zbor non-stop de care imi amintesc ar fi Mumbai-India-New York: 16 ceasuri si 57 de minute, acum cativa ani.

• Sebastian Radu:  Care a fost cea mai amuzanta intamplare de la aviatia comerciala? Dar de la cea militara?

Liviu Pescaru: O intimplare hazlie? Sincer, nu imi amintesc acum o astfel de intimplare dar ma voi gandi la asta

• Sebastian Radu:  Probleme tehnice?Incidente?

Liviu Pescaru: Am “pierdut” o instalaltie hidraulica la MiG’ul 23 pe cand zburam la Aviatia militara, undeva,  peste Babadag, intr-un zbor de antrenament. Partea interesanta a fost la aterizare, datorita faptului ca flapsurile nu au putut fi scoase, ceea ce a necesitat o viteza pe panta, considerabil mai mare, o panta mult mai joasa si multa finete in redresare, filare si contactul cu pista. Dar s-a terminat cu bine.

• Sebastian Radu:  Daca maine ar trebui sa alegeti intre 787, 747 sau A350 ce ati alege?

Liviu Pescaru: Sunt foarte multumit de 777. B787 este o optiune valabila in acest moment, iar daca ar fi sa aleg, curiozitatea ma inclina insa catre A-350, doar pentru ca nu am zburat niciodata un produs Airbus.

• Sebastian Radu:  Un mesaj pentru cititorii Pilot Magazin?

Liviu Pescaru: Cititorilor revistei “Pilot Magazin”, celor ce s-au indragostit de zbor: luptati pentru visul vostru, este un vis frumos atunci cind il traiesti! Salutarile mele si mult Cer Albastru!!!

Un aviator roman !

L.P.

Incoming search terms:

• aviatie militara focsani (1)
• liviu pescaru (1)