Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă”

La 13 ani de la înfiinţarea singurei companii româneşti private de aviaţie care a rezistat pe piaţă, pilotul de MIG devenit manager Nicolae Petrov renunţă la conceptul de hub care făcuse din Timişoara al doilea cel mai important nod de trafic aerian după Bucureşti. Unde zboară Carpatair?

Nicolae Petrov a înfiinţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase şi piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Printre partenerii  pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara se numara si fondatorul Ikea, Ingvar Kamprad.

Astăzi, Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat recent că îşi va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-şi finanţa programul de restructurare şi modernizare a flotei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timişoara”, a spus Petrov, preşedinte şi CEO al Carpatair.

„Conceptul a fost unul de succes şi a dus la revigorarea multor aeroporturi din România„, spune Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair. Printre acestea, aeroportul din Timişoara avea să devină a doua poartă aeriană a ţării ca număr de pasageri transportaţi, de destinaţii şi frecvenţe de zbor. În 2008, Timişoara avea legături prin curse regulate zilnice cu 31 de destinaţii: nouă în Italia, patru în Germania, una în Franţa, două în Grecia, unsprezece în România, trei în Ucraina şi una în Republica Moldova.

Ponderea operării de la Timişoara din totalul traficului Carpatair va ajunge la finele anului spre aproximativ 20%. „E firesc să procedam aşa, dacă ne gândim la faptul că aici am investit foarte mult în ultimii 13 ani pornind o afacere de la zero, am creat o echipă deosebită de specialişti de linie aeriană şi am pus bazele unei noi filozofii în aviaţia românească bazată pe rigorile elveţiene”, spune Paula Ardelean.

Ce rămâne la Timişoara? Cei de la Carpatair spun că vor păstra cinci zboruri, către Roma, Milano, Veneţia, Stuttgart şi Cernăuţi. „Aeroportul va înregistra o cădere abruptă a numărului de zboruri, de pasageri şi a cifrei de afaceri”, mai spune Paula Ardelean. Faţă de anul 2011, când aeroportul înregistra 1,3 milioane de pasageri şi venituri de 46 milioane de lei, în 2013 traficul va coborî la 750.000 şi, deci, o cifră de afaceri la jumătate, reiese din calculele Carpatair.

Mai multe despre plecarea Carpatair din Timisoara in businessmagazin.