1961, la bordul rachetei Vostok 1. Iuri Alexeevici Gagarin, primul cosmonaut din lume, care a efectuat primul zbor al omului in cosmos. Zborul s-a efectuat pe o orbita circumterestra si a durat o ora si 48 de minute.
La 27 martie 1968, in timpul unui zbor de incercare primul om care a fost in spatiu avea sa moara. Prabusirea avionului MiG-15 UTI dubla comanda, pilotat de Iuri Gagarin, in timpul unui zbor de incercare a fost cauzata de o eroare de pilotaj, dupa toate probabilitatile. Accidentul a avut loc în regiunea Vladimirskoe la nord-est de Moscova. Cosmonautul sovietic Iuri Gagarin si copilotul, Vladimir Sereghin si-au piedut viata.
Comisia guvernamentala care a analizat circumstantele catastrofei a ajuns la concluzia ca accidentul a fost provocat de o manevra brusca de pilotaj efectuata de luri Gagarin, scrie presa rusa. Din documentele desecretizate reiese ca in organismul celor doi piloti nu au fost depistate urme de alcool.
Colonel Dr. Emil Strainu a publicat zilele trecute un articol despre Iuri Gagarin si misterul care il inconjoara:
“La peste jumatate de secol de la primul zbor al omului in cosmos, sunt inca multe intrebari referitoare la unele evenimente legate de viata si activitatea lui Iurii Gagarin, primul cosmonaut al Terrei, care au ramas deocamdata fara un raspuns cert.
Dupa disparitia lagarului socialist si destramarea URSS au aparut tot felul “dezvaluiri” despre primul zbor al omului pe orbita circumterestra si modul tragic cum a disparut reputatul cosmonaut rus.
Asa numitele “ultime cercetari” au dat publicitatii cateva “variante” despre zborul lui Gagarin. Potrivit uneia dintre cele mai mediatizate versiuni, Gagarin ar fost in spatiu dar ar fi decedat in timpul aterizarii. O alta versiune arata ca cosmonautul s-ar fi catapultat si a murit pentru ca nu i s-a deschis parasuta. Alti asa zisi cercetatori sustin ca Gagarin ar fi supravietuit dar a suferit un soc psihic deosebit si a trebuit ulterior sa fie internat intr-un spital de psihiatrie pentru tot restul vietii iar locul sau a fost luat de o dublura ce a fost prezentata publicului drept adevaratul cosmonaut.
Unii au ajuns chiar sa afirme ca Gagarin nu a fost deloc in cosmos, iar pe nava VOSTOK 1 s-ar fi aflat numai o instalatie electronica dotata cu un magnetofon ce avea o banda inregistrata cu vocea lui, inregistrata anterior pe Terra!? Printre cele mai vehemente sustinatoare ale acestor aiuritoare teorii s-au numarat unele jurnale ungare dintre care citam publicatia Nepszava.
Conform unei alte “variante” primul zbor in cosmos ar fi fost secret si primul cosmonaut ar fi fost Alexei, fiul parintelui cosmonauticii sovietice Serghei Koroliov, dar care ar fi murit in timpul misiunii, Gagarin fiind numai personajul de fatada. Alte versiuni o sustin pe cea de mai sus, cu decesul lui A. Koroliov, aratand insa ca zborul lui Gagarin a fost real dar anterior celui terminat in mod tragic. Lansarea lui Gagarin s-ar fi realizat numai dupa ce ar fi fost eliminate toate neajunsurile misiunii fatale. Zborul lui Koroliov ar fi fost numai un test in vederea viitoarei lansari ce trebuia amplu mediatizata din perspectiva intrecerii cu astronautii americani care inca nu reusisera sa scoata un om in spatiul cosmic.
Creatorii acestor versiuni au uitat, evident, un lucru esential. Si anume, ca organizatiile americane si occidentale de cucerire a spatiului cosmic au supravegheat permanent programul spatial sovietic si au urmarit, din prima pana in ultima secunda, zborul lui Gagarin si informatiile transmise de la bordul lui Vostok 1 din cosmos. Analiza in centre specializate a acestor date a aratat fara putinta de tagada ca la bordul navei cosmice s-a aflat un om si acesta a fost cosmonautul Iurii Gagarin! Americanilor le-a fost greu sa recunoasca superioritatea tehnologica de moment a sovieticilor dar nu au avut de ales.
S-a mai spus ca zborul lui Gagarin ar fi fost incununarea cu succes a unui intreg sir de zboruri anterioare esuate in care si-ar fi pierdut viata mai multi cosmonauti sovietici, dar evident nu au putut fi aduse nici un fel de dovezi in sprijinul acestei teorii… s.a.m.d.!
Pe 27 martie 1968, Iuri Gagarin si instructorul sau Vladimir Serughin se aflau la bordul unui avion de vanatoare cu reactie de tip MIG –15, cu dubla comanda, executand un zbor de rutina, cuprins in programul de antrenament. Zborul se desfasura in conditii meteo excelente. Cei doi se pregateau de aterizare pe un aerodrom din apropierea Moscovei, moment in care punctul de conducere a zborului a pierdut orice contact radio si radar cu aeronava in care se gasea idolul unei intregi generatii. Dupa cateva ore de cautari, echipele de interventie au gasit avionul prabusit intr-o padure si au scos din fiarele contorsionate cadavrele celor doi piloti. Iuri Gagarin avea doar 34 de ani. Peste 200 de experti au investigat catastrofa aeriana in care si-a pierdut viata Gagarin insa, fara nici o explicatie, Leonid Brejnev a ordonat oprirea anchetei si a cerut ca cele 30 de dosare ale anchetei sa fie trecute in categoria “Secret de stat” si predate arhivei KGB-ului! Nici chiar familia indragitului cosmonaut nu a reusit sa afle mare lucru despre accidentul in care si-a pierdut viata Gagarin. Anna, mama lui Gagarin, afirma intr-un interviu acordat cativa ani mai tarziu ca fiul ei “ar fi fost ucis la ordinul lui Leonid Brejnev” teorie care mai persista si astazi. Motivul ar fi fost faptul ca liderul sovietic ar fi fost deranjat de “marea popularitate interna si mai ales externa a cosmonautului care il eclipsa la toate evenimentele internationale oficiale”. Gagarin, cel mai faimos om din lume dupa zborul in spatiu, a fost inmormantat la Mausoleul din Moscova alaturi de ceilalti eroi ai Uniunii Sovietice.
Accidentul aproape incredibil si oricum aberant din ziua de 27 martie 1968, care a condus la moartea lui Gagarin, a alimentat de-a lungul anilor cele mai neasteptate legende si a indreptatit seria, am zice mult prea lunga, de supozitii si zvonuri, contrazicand, in esenta, versiunea oficiala si a intretinut o rumoare permanenta “de fond”, pe care a provocat-o pastrand proportiile impactul initial. Si asta pentru ca dincolo de legenda si zvon, mai persista si astazi cele cateva fapte pentru care nu se pot gasi explicatii, justificari, dovezi fara a se institui ceea ce se asteapta de atatia ani si anume: Adevarul!
Vladimir Dobin, corespondentul revistei moscovite Strict Secret, a revenit si el intr-o convorbire cu generalul locotenent in retragere Serghei Belojerkovski (revista Sputnik, nr. 41/991) asupra acelor elemente obiective care continua sa justifice peste timp intrebarea: sa fie adevarat ca Iurii Gagarin nu a murit?
Opiniile si concluziile generalului tind sa dezminta asertiunea, chiar daca… Belojerkovski e obligat sa recunoasca, totusi, ca la destui ani dupa moartea lui Gagarin, cosmonautul Boris Voinov ar fi primit un telefon de la o persoana a carei voce semana perfect cu vocea lui Gagarin. Si nu era numai vocea – stilul de a vorbi, de a se manifesta, relatiile amicale pe care le invoca (si care nu puteau fi cunoscute de un necunoscut) nu puteau sa vina decat de la Gagarin!
“Personajul” ciudat a carei voce si cunostinte a tulburat la cea vreme multe constiinte s-a prezentat intr-un tarziu si grupului de cosmonauti, si a frecventat locuri publice unde acestia puteau sa-l contacteze. Iar ca surpriza acestora – determinata de “noul” chip a lui Gagarin, (un adevarat Gagarin II care se deosebea de chipul si intreaga fizionomie ultracunoscute ale lui Gagarin), sa-si gaseasca o explicatie plauzibila era motivata prin faptul ca, in urma accidentului suferit, trecuse printr-o “suta” de operatii estetice care l-ar fi transformat foarte mult. Ca totul sa fie si mai misterios personajul a disparut in mod subit fara sa mai apara vreodata. Desigur, personajul a disparut dupa ce se aflase destul de multa vreme in atentia psihiatriei specializate a totalitarismului sovietic al acelor ani brejnevisti. Ulterior a fost declarata public si moartea acestui Gagarn II (sau pseudo Gagarin), dosarul sau disparand in mod ciudat si surprinzator fara a mai fi vazut vreodata de cineva. Legendele nu inceteaza nici astazi, la atata timp de le evenimente. Dar o intrebare de bun simt revine – daca nu era Gagarin, atunci cine era personajul in cauza? De unde stia toate acele lucruri cunoscute numai de Gagarin si de grupul de cosmonauti sovietici? Si nu in ultimul rand mai este si problema vocii, care spun cei in cauza ca era identica cu cea a cosmonautului… Unde este ingropat? La acea vreme in URSS nu se putea da oricine drept Gagarin si nu putea fitecine sa poata frecventa nestingherit grupul de cosmonauti din Oraselul Stelelor… De ce s-a bucurat Gagarin II de atentia cuvenita de cosmonaut din partea colegilor si mai ales ce putem intelege din disparitia subita si ulterior moartea personajului in cauza ce a mai fost anuntata si in mod oficial!?
Recent, un grup de militari, cosmonauti si oficiali de la Agentia Spatiala Rusa carora li s-au adaugat piloti de incercare si medici militari s-au adresat in mod oficial printr-o cerere presedintelui rus Vladimir Putin si Parlamentului pentru a se face lumina in “Dosarul Gagarin” si mai ales sa se elucideze cauza mortii acestui erou national al Rusiei.
De-a lungul anilor, teoriile referitoare la accidentul in care si-a pierdut viata Gagarin s-au inmultit creindu-se un adevarat folclor pe aceasta tema. Exista voci care spun ca Gagarin si instructorul erau beti crita si au pierdut controlul avionului, teorie intarita de adevarata pasiune pe care o facuse Gagarin pentru vodca dupa intoarcerea din cosmos.
Cu toate acestea, rapoartele oficiale au aratat ca atat Iurii cat si Serughin nu pusesera strop de alcool in gura inainte de zbor. Altii au mers si mai departe cu teoriile si au avansat cele mai stranii si insolite ipoteze. Conform uneia dintre ele avionul MIG –15 pilotat de cei doi s-ar fi ciocnit sau ar fi fost doborat de catre un OZN! Gagarin ar fi fost rapit de catre extraterestri si dus pe o planeta din afara sistemului nostru solar. Alta teorie spune ca Gagarin ar fi supravietuit accidentului dar si-ar fi sfarsit zilele in 1990 intr-o clinica psihiatrica secreta a KGB-ului. Sau ca Serughin ar fi prabusit avionul in mod intentionat din gelozie fata de Gagarin. Mai mult decat atat, se spune chiar ca cei doi si-au inscenat moartea, apoi cei doi si-au facut operatii estetice si au intrat in serviciile secrete sovietice, de unde fiind in misiune ar fi fost executati de agenti CIA!? Totusi expertii rusi dau o oarece crezare la doua ipoteze: ciocnirea cu un ipotetic OZN si ciocnirea cu un stol de pasari, desi nu existau dovezi pe fuselaj al unui asemenea impact care sa sprijine banuielile. Misterul s-a adancit si mai mult cand, in urma unor investigatii minutioase, s-a constatat ca motorul avionului era in perfecta stare in momentul catastrofei.
Nimeni nu a putut explica cum, dintr-un avion cu dubla comanda, doi piloti foarte experimentati nu s-au putut catapulta inaintea prabusirii.
Cu toate acestea Ivan Kuznetov, unul dintre membrii primei comisii guvernamentale de ancheta, a lansat o ipoteza pe baza careia a alcatuit o teorie (dupa ce a refacut pe calculator zborul avionului) care arata ca este posibil ca “cineva” sa fi “uitat” sa inchida sistemul de ventilatie al avionului, astfel motivul tragediei ar fi o eroare umana, mai precis incompetenta unuia dintre mecanicii care a pregatit aparatul pentru zbor.
Revenind la faptele absolut indaratnice care angajeaza cele doua ipoteze probabile: cea a accidentului si cea a asasinatului comandat coroborate cu cea a posibilei sinucideri, se cuvin doua posibile interogari. Prima privind sursele acestor ipoteze. Generalul Belojerkovski recunoaste ca in timpul unei intrevederi cu Ana Timofeevna, mama lui Gagarin, aceasta l-ar fi rugat sa-i raspunda: “Spune-mi, este adevarat ca Iurii a fost ucis?” Si pentru ca generalul ramasese mut de uimire la aceasta intrebare, mama lui Iurii avea sa-i marturiseasca ca nu cu mult inaintea mortii lui Gagarin, acesta i-ar fi spus: “Maicuta mi-e teama…” Ei bine, credem ca nu a existat om care, copil fiind, sa nu fi spus mamei sale intr-o situatie critica, sau dificila din viata: “Mama mi-e teama!” Dar ca Iuri Gagarin, la multi ani dupa zborul in cosmos, dupa ce invinsese acele spaime spatiale ale primului om fata de cea mai teribila incercare a umanului, un Iurii Gagarin in plina glorie iubit de toti (Oare!?) stimat, inatacabil (cel putin teoretic) sa-i marturiseasca singurei fiinte, in fata careia fiecare dintre noi, indiferent de varsta, ramane un copil “Mama mi-e frica” constituie un element cutremurator. Sau cel putin dramatic. Sau cel putin de neuitat….
Desigur sinuciderea pare greu de acceptat, chiar daca generalul recunoaste acea tulburare psihica pe care o incercase Gagarin fata de multiplele si infinitele nedreptati din URSS care i se comunicau zi de zi si cu infinitele SOS care ii erau adresate de pretutindeni.
Disputa, uneori confirmata, alteori infirmata, dintre Iurii Gagarin si Lonid Brejnev, in timpul careia primul i-ar fi aruncat un pahar de vodca in fata celui de-al doilea a intrat in legenda, dar exista de fiecare data in fiecare legenda un crampei de adevar… un atom de temeritate si adevar pur din care se poate reconstitui lumea.
La 40 de ani de la evenimentele evocate presedintelui rus Vladimir Putin ii revine o sarcina extrem de grea: aceea de a reda rusilor adevarul despre mitul vietii primului om ce a zburat in cosmos si despre modul cum acest adevarat ambasador al Terrei a disparut in eternitate.
Sigur, Gagarin nu mai este in viata, chiar daca ar fi supravietuit un timp accidentului (!?). Dar in clipele noastre de indoiala, legate de insusi conditia noastra individuala, umana, atunci cand in gand marturisim celei mai iubite fiinte, fie si plecata dintre vii, “Mama, mi-e teama” faca-se sa nu ne gandim la Gagarin! Sau sa ne gandim si in recunoasterea spaimei sa gasim mereu de dincolo venind din dragostea acelei fiinte dintai pe care nu o vom uita niciodata, sa gasim puterea de a rezista…
As vrea sa cred, totusi, ca pe prietenul nostru Iuri Gagarin l-au rapit extraterestrii poate pentru… a-l salva de tot raul ce ne inconjoara aici pe Terra!”
Incoming search terms:
Mesaje asemănătoare:
Autorul acestui articol: Mihai Nazare. Vezi profilul complet.
