Jurnal de bord: In Nepal cu parapanta (V)

Undeva in viitor…..azi suntem in 11 falgun 2067….Budha, coca cola, Shiva, rock’n’roll, plug cu boi si un “om mani padme hum” amestecat cu “all money comming home”…in fine; iei ce-ti place. Nu trebuie sa ai un ochi prea ager sa vezi ce inseamna Nepalul – semne mai sunt suficiente, inca, iar daca te duci la tara e autentic, aproape. Probabil ca o sa se topeasca mai repede sau mai tarziu, pentru ca, e normal, vor si ei ce vad la noi – “pai ce, noi de ce sa nu avem?”. Numai ca ei nu realizeaza ca noi incepem sa ne saturam de binefacerile modernizarii, si venim la ei sa cautam autenticul. Reusim, cu succes, sa aducem aici agitatia noastra, haosul intrandu-si usor, usor, in drepturi.

Nu ma luati in seama… sunt nezburat de patru zile si ultima oara cand am zburat mi s-a rupt si aripa. Am carpit-o romaneste si sper sa fie maine vreme buna. O sa bag suc de trestie pana ma indulcesc la loc .

Zilele astea am fost la un lac in imprejurimi. E cel mai linistit loc pe care ti-l poti inchipui de pe fata pamantului. Cred ca o sa ma intorc acolo din cand in cand. Ma pregatesc de anul nou tibetan, care este peste cateva zile.

Toata Pockhara doarme la ora asta, doarme si vecinul scotian, asa ca ma culc si eu ca sa nu se supere ca fac galagie pe terasa. Mai arunc o privire in strada si… mai e cineva in intuneric: un vitel merge foarte incet, apasind greu asfaltul, leganandu-se intr-o parte ca un betiv, probabil spre casa…

Namaskaar, Florin

Sursa: florinpalade.ro