Navete aero-spatiale (8)

De Valentin Vasilescu

Rachetele sovietice R-2 si R-5 Pobeda

Departamentul de proiectare si dezvoltare a mijloacelor spatiale NII 88 condus de Serghei Korolev a continuat sa lucreze si dupa plecarea specialistilor germani, astfel ca pe 21 septembrie 1949 a inceput lansarea in poligonul Kapustin Yar, a celui de-al doilea tip de racheta sovietica R-2 (SS-2 Sibling in cod NATO). Noua racheta era propulsata de motorul RD-101, derivat din RD-100 de pe R-1 care dezvolta tractiunea de 37.220 kgf (cu 10.000 de kgf mai mult decat RD-100). R-2 cantarea 20,4 t (cu 7 t mai mult decat R-1), avea lungimea de 17,6 m (cu 3 m in plus fata de R-1), pastrand acelasi diametru (1,65 m). Datorita cantitatii mai mari de combustibil de la bord, raza de actiune a rachetei R-2 s-a dublat fata de cea a lui R-1 devenind 600 km, viteza maxima ramanand 7.850 km/h. Racheta R-2 avea capacitatea sa ia o incarcatura utila de 1.500 kg, fata de 750 kg imbarcata pe R-1 si V-2.
O a doua serie intensiva de lansari cu racheta R-2 a inceput pe 26 octombrie 1950, concretizandu-se pe 25 noiembrie 1950 cu introducerea rachetelor R-1 in inzestrarea brigazilor 92 si 23 artilerie, pentru ca ulterior in perioada noiembrie 1951 – iunie 1953, sa fie constituite brigazile 77 si 90 de rachete (inzestrate cu R-1) si brigazile 54 si 56 de rachete (inzestrate cu R-2). Pana la retragerea lor din inzestrarea armatei sovietice (1962), fabrica nr. 586 de la Dnepropetrovsk din Ucraina (180 km nord de marea Azov) a construit 114 de rachete R-1 si 213 de rachete R-2. La sfarsitul anului 1957, URSS a decis sa ofere Chinei sprijin si licenta pentru a fabrica racheta balistica R-2 pe care chinezii au botezat-o Dong-Feng 1 (DF-1) si care a ramas in inzestrarea armatei chineze pana in 1970.

Proiectarea rachetei sovietice R-5 Pobeda (SS-3 Shyster in cod NATO) a fost finalizata in exclusivitate de colectivul de oameni de stiinta rusi, condusi de Korolev, pe 30 noiembrie 1951 si pentru productia de serie a ei, fabrica nr. 586 de la Dnepropetrovsk si-a creat noi facilitati extinzandu-se spre sud. Korolev a dorit ca fuselajul noii sale rachete sa fie mai suplu, asemanator celui al rachetei germane Rheinbote, construita de Rheinmetall-Borsig in 1943, care avea bataia de 220 km.

Racheta R-5 avea lungimea de 21 m, pastra diametrul lui V-2, R-1 si R-2 de 1,65 m, dar avea forma unui creion, cantarea 27.250 kg si purta o sarcina utila de 1.425 kg. Propulsia era realizata de motorul RD-103M proiectat de Valentin Glushko, functionand 219 secunde, tot cu alcool etilic si oxigen lichid, dezvoltand o tractiune de 43.860 kgf. Lansarile au inceput pe 2 aprilie 1953 si la a 3-a lansare din data de 19 aprilie, racheta R-5 a atins viteza de 3.044 m/s, altitudinea de 300 km si a parcurs o distanta de 1.185 km, la 10 minute de la plecarea de pe rampa. Potrivit standardelor NATO, R-5 era prima racheta din lume care intra in categoria celor cu raza medie de actiune MRBM (Medium-range ballistic missile) a caror bataie se incadra in intervalul 1.000 – 3.500 km.

Pe 12 august 1953, sovieticii au experimentat focosul nuclear miniatural RD5-6 de 400 kT, in poligonul de la Semiplatinsk. Sovieticii decid ca racheta R-5 trebuie sa poarte incarcatura nucleara si in perioada ianuarie-iulie 1955 realizeaza 14 teste de lansare, cu diferite forme de ogive pentru focosul nuclear. Inca 10 teste de lansare au fost realizate in peroada august-noiembrie 1955 cu racheta R-5, toate cu parcurgerea unor distante de 1.083 – 1.190 km. Pe 2 februarie 1956 o racheta R-5 inarmata cu un focos nuclear de 80 kT a fost lansata de la poligonul Kaputsin Yar si a parcurs 1.200 km, explodand intr-un poligon, situat la 150 km nord-est de lacul Aral. Un numar de aproximativ 200 de R-5 au devenit primele rachete nucleare sovietice si au intrat in inzestrarea armatei URSS incepand din 1956, ramanand in serviciu pana in 1968. In 1962 sovieticii au transferat catre China tehnologia de fabricatie a rachetei R-5 redenumita DF-2A. Testarea noilor rachete a avut loc in perioada 1962-1963, in 1966 rachetele chineze DF-2A, cu focos nuclear devenind operationale. Dupa construirea a 60 de DF-2A, productia acestora a fost sistata in 1970, ele fiind retrase din dotare in 1979.

E bine de stiut ca monstrul sacru al cuceririi spatiului cosmic, Serghei Pavlovici Korolev s-a nascut in 1907 la Jitomir in Ucraina, a trait prima parte a vietii la Odessa si si-a facut studiile la universitatea tehnica din Moscova. Dupa un stagiu scurt in industria aeronautica, in 1931 impreuna cu Friedrich Zander, Valentin Glushko si Ivan Kleimenov, a pus bazele biroului de studii ale miscarii reactive (GIRD) si ale laboratorului de cercetari in domeniul propulsiei (RNII), devenite primele centre de dezvoltare ale rachetelor din USSR. In 1938, pe timpul marii epurari a intelectualilor sovietici, Ivan Kleimenov a fost executat, iar Serghei Korolev si Valentin Glushko au fost arestati si condamnati la 10 ani de munca silnica pentru reeducare, la mina de aur Kolyma din Siberia. Datorita nevoii stringente de ingineri aeronautici, pe 27 iunie 1944, Korolev si Glushko au fost eliberati conditionat dupa 8 ani, prin decret guvernamental si reabilitati abia in 1957, dupa ce trimisesera deja primul satelit in cosmos.

Incoming search terms:

• magazin armament (2)
• racheta ss 19 foto (1)
• rachete chineze (1)
• rachete sovietice (1)
• romania fabrica rachete cu focoase nucleare (1)
• Sergei Pavlovich Korolev (1)